Din viață

1527 lei/lună. Un experiment eșuat

go to site Vara mă gândeam serios să încep, odată cu venirea toamnei, experimentul financiar care presupunea să trăiesc în decurs de o lună cu 1527 de lei, pensia medie din Republica Moldova.

http://news-to-use.com/?aktyes=speed-dating-en-asturias&245=4d Mă inspirasem dintr-un articol. Atunci m-am gândit că e oportunitate bună să văd până unde poate ajunge disciplina mea financiară, să-mi dezvolt voința, să-mi perfecționez abilitatea de a mă mulțumi cu lucruri puține, dar esențiale, să-mi concentrez atenția pe valorile supreme ale vieții, și nu pe lucruri trecătoare, cum ar fi o nouă pereche de pantofi sau cărți pe care nu se știe dacă voi reuși să le citesc vreodată.

http://uetd-hessen.de/?deuir=offenbach-leute-kennenlernen&251=1c Îmi construisem în cap figura unei super hero, detașată de deșărtăciunea existenței, care poate să se alimenteze doar cu terciuri de ovăz, legume de sezon și apă din robinet. Iar gândul că voi pune mai mulți bani deoparte, încălzea imaginea unei vieți îndestulate într-o altă viață, care neapărat va avea loc. Cândva. Undeva.

site de rencontres sydney Inițial intenționam să adaug la această listă și motivul social, precum că voiam să înțeleg cum trăiesc sute de mii de oameni ieșiți la pensie. Am realizat, însă, că ar fi o ipocrizie – eu nu sunt nici în vârstă, nici cu probleme cronice de sănătate, nici cu mobilitatea redusă. La 36 de ani, provenind dintr-un mediu destul de favorabil, cu studii, cu profesie, cu sănătate, cu o rețea socială diversă, cu oportunități, cu vacanțe peste hotare – eu nu am cum simți pe pielea mea viața unor oameni care au trăit și continuă să trăiască într-o realitate foarte diferită de a mea și din care au puține șanse să mai iasă.

http://flywind.com.br/bakester/7874 Cam o lună de zile m-am gândit la o schemă de cheltuieli – cât să cheltui pe zi, ca să nu ies din cei 1527 de lei programați. Dar aici vreau să deschid o paranteză – acești bani ar fi fost în afara bugetului pe care îl am pentru chirie. Un punct destul de important, reieșind din faptul că marea majoritate a pensionarilor din ziua de azi nu plătesc chirie, ci au apartamente/case proprii.

opzioni binarie fideuram M-am gândit deci, în fel și chip. Îmi ieșeau cam următoarele: 1527 lei – 500 lei/comunale (poate să fie și mai mult) = 1027 lei pentru toate celelalte. 1027lei/30 zile=34 lei/zi. Din care minimum 8 lei sunt pentru transport. Deci, îmi rămân 26 lei/zi pentru toate cheltuielile de viață – mâncare, în primul rând, și în situații critice – medicamente. Haine să-mi iau din acești bani ar fi prea utopic. Deși… știu locuri unde cu 5-10 lei poți găsi chestii faine. Dacă e să iau în calcul că în dulapul din bucătărie am ceva crupe, paste, cereale, așa cum are orice pensionar rezerve, și că tata îmi mai aduce uneori de la țară câte un iepure, o rață, brânză, ouă – de foame cred că n-aș muri. Iar dacă aș merge la mama în weekend, aș duce-o destul de bine.

http://big-balloon.nl/bruiloften?s Dar, oricum, gândul că va trebui să mă descurc cu 26 de lei pe zi (deși au fost zile când mă descurcam și cu 5 lei sau cu 0 lei), că va trebui să mă gândesc de câteva ori, înainte de a băga mâna în buzunar, că nu aș putea să intru fără vreo planificare prealabilă undeva să beau o cafea, că va trebui să renunț la orice gând în direcția unei perechi de pantofi noi sau să uit definitiv drumul spre locurile în care știu că se vând lucruri faine penru casă, mă deprima.

http://www.lovelyappetite.com/?milkiwety=site-de-rencontre-kiev&dbd=6e Am trăit câteva săptămâni cu aceste calcule, cu potriviri de bugete și găsirea soluțiilor pentru a întinde o lună cu doar 1527 de lei… Până am clacat. Însuși gândul că voi lucra, voi depune efort intelectual, voi continua să mă perfecționez în domeniul meu, voi citi, mă voi informa, voi petrece ore în șir ca să fiu la curent cu tot ce e nou în industrie, și toate astea ca să mi se strângă inima de fiecare dată când mă voi gândi că azi am doar 20 de lei pentru tot ce aș putea avea nevoie. A fost prea mult chiar și pentru mine.

http://locus-studio.com/?privet=barcelona-free-dating-site&9e9=c0 Mi-au trebuit vreo cinci săptămâni ca să pot să formulez exact ceea ce m-a făcut să renunț la acest experiment – sentimentul că spațiul din jurul meu se îngustează, că nu-mi ajunge aer, că sunt împinsă într-o odaie cu o lumină slabă, unde unica distracție va fi uitatul pe geamul care nu se deschide. Mă sufocam. Atunci mi-am zis că eu nu pot să-mi fac una ca asta.

http://secfloripa.org.br/esminer/5150 Posibil, într-o zi voi fi gata să trec printr-un astfel de experiment. Poate atunci când voi avea un scop nobil în față, nu doar să mă testez și să pun niște bani deoparte. Pe de altă parte, eu nu sunt omul care cheltuie mult – întotdeauna mi-a plăcut să duc evidența banilor pe care îi am și întotdeauna am fost atentă cum și cât cheltui. Poate e suficient?

see  

Foto: Fabian Blank /Unsplash

Previous Post Next Post

You Might Also Like

Today's Posts: follow link October, 16