Maraton

Ce aș fi făcut eu altfel

M-am gândit să scriu și eu și să spun ce aș face acum, dacă era să aleg o altă profesie. Cred că doar profesia aș schimba-o, pentru că soțul și copiii i-aș dori aceiași.

Poate multora le va părea stranie alegerea mea, însă eu aș vrea să fiu agricultor. Nu știu dacă fermier care crește animale, însă creșterea legumelor și a florilor la sigur mi-ar plăcea mult.

Când eram mică, toate verile le-am petrecut la țară. Buneii nu mă lăsau să pun mâna pe sapă. Odată m-am chinuit toată ziua și am răsădit căpșuni printre rândurile de vie ale bunelului. Când s-a întors el seara acasă și a văzut, mi-a prășit toate căpșunele la care muncisem o zi întreagă, spunându-mi să nu mă amestec în via lui. Bunica, când mă vedea că pun mâna pe instrumente de grădină, intra în panică, striga să le las și să mă duc să citesc, ca nu cumva să muncesc la sapă în viața asta.

La țară era unica modalitate de a fi mereu în natură, căci restul anului era petrecut în apartament la Chișinău.

Când s-a născut primul copil și s-au terminat grijile de achitat ipoteca și mașina, imediat am cumpărat un teren cu copaci la 20 km de Chișinău, ca să mănânce copilul cireșe și restul fructelor de acolo, și să mă joc și eu cu plantatul. A trebuit să învăț să merg cu mașina, ca să nu aștept până soțul va dori și va avea timp să mergem.

Apoi a urmat alt teren de la vecina care emigrase în Italia, apoi altul, și mi-am făcut o frumusețe de grădină doar cu copaci și flori multi-anuale. Din păcate, nu mă pot bucura din plin, pentru că trebuie să merg la serviciul de bază și să fac bani. Hobby-ul meu se poate materializa doar în week-end și atunci când nu plouă și când e mai mult de 10 grade afară, ceea ce într-un final – reprezintă prea puține zile din an.

Iar viața trece și eu lucrez la un serviciu, care puțin îmi place, dar nu atât de mult ca și grădinăritul. Ar fi o posibilitate să renunț la serviciu, să îmi fac o pepinieră, ca să înmulțesc și să vând plante decorative, însă nu cred că aș putea rezista financiar. Majoritatea oamenilor își permit doar mâncare, servicii comunale, medicamente și poate câte o haină din când în când. Nu știu dacă există mulți oameni care ar fi dispuși să cheltuie bani pe frumusețea din grădină.

Speranța mea, totusi, rămâne o mică casă la sol, care ar rezolva măcar cumva dorința de a fi mereu printre flori.

Cam acestea ar fi ideea mea. Poate printre cititoarele DVS aș putea găsi alte femei pasionate de grădinărit, ceea ce m-ar bucura mult.

Text: Tatiana

Previous Post Next Post

You Might Also Like

Today's Posts: June, 19