Deprecated: Function create_function() is deprecated in /var/www/wp-content/plugins/wordpress-23-related-posts-plugin/init.php on line 215

Deprecated: Function create_function() is deprecated in /var/www/wp-content/plugins/wordpress-23-related-posts-plugin/init.php on line 215

Deprecated: Function create_function() is deprecated in /var/www/wp-content/plugins/wordpress-23-related-posts-plugin/init.php on line 440
Dragă redacție

Cand dimineata incepe frumos

Stau cu ochii inchisi, insa stiu ca deja e timpul sa ma trezesc. Incerc din rasputeri sa ma tin de visul care vrea sa plece. Dar e atat de bine in pat, la cald, cu visul meu frumos! A plecat…

Deschid ochii, ma intind, ma ridic. E frumos afara. Vreau sa ascult muzica preferata sa-mi sustina buna dispozitie. Imi pregatesc cerealele obisnuite. Intre timp, fac putina miscare, fac un dus, imi aranjez parul, mananc, ma simt bine. Strang ce mai e prin casa. Nu uit de spalat pe dinti, crema de fata, parfum, crema de maini, poseta, pantofi. Ies din casa, merg la munca zambind. Ziua a inceput minunat!

Am deja un copil. Din proprie initiativa.

Stau cu ochii inchisi, insa stiu ca deja e timpul sa ma trezesc. De 20 de minute e timpul sa ma trezesc. Da, alarma mea este de multi ani setata cu 20-30-60 de minute mai devreme decat altadata. Incerc din rasputeri sa ma tin de visul care vrea sa plece. Deja rasputerile mele au inteles ca nu are rost sa lupte cu mine. Nu tine. Si ce daca e atat de bine in pat, la cald, cu visul meu frumos? Pot visa si cu ochii deschisi. Tot vis se cheama. Hai trezirea, e o alta zi! A plecat repejor….

Deschid ochii, ma intind…uneori, sau nu ma intind, ma ridic. E frumos afara. Vreau sa ascult muzica preferata sa-mi sustina buna dispozitie. Insa inainte de asta, merg la copilul meu care inca doarme atat de dulce si il imbratisez cu dor zicandu-i: “Buna dimineataaaa! Pe cine iubeste mami cel mai tare?” si un degetel micut se indreapta spre doi ochi inca inchisi. Gurita zambeste…

Pregatesc cerealele mele preferate si ale micutei mele necesare. Intre timp, fac putina miscare, altfel decat altadata – pana la frigider ca sa pregatesc pachetelul, pana la baie sa ne spalam impreuna pe fata, caci asa e mai vesel (si mai repede). Fac un dus record, ca sa-mi ramana timp de celelalte chestii importante. Ii aranjez parul, imi aranjez parul, manancam impreuna, caci asa e mai vesel (si mai repede). Ma simt bine, se simte bine, zambeste, vorbeste mult. Chiar se simte bine!

Strang ce mai e prin casa, ce nu reusesc sa strang las pentru cand revin. Oricum nu doare. Mai important este ca noi doua sa zambim. Nu uit de spalat pe dinti (e important sa o vada pe mami cum se spala pe dinti, ca sa faca la fel; in plus, doua periute bazaie mai vesel impreuna), crema de fata, parfum, crema de maini, poseta (plus ghiozdanul), pantofi (deseori adidasi). Iesim din casa, mergem la scoala zambind, cautand melci dupa ploaie pentru a-i salva de oamenii grabiti si neatenti si indiferenti poate. Ne tinem de mana. Vorbim. Ea vorbeste mai mult decat mine. Invata si sa ma asculte. Si eu invat sa o ascult. Ziua a inceput minunat!

Acesta e unul dintre scenarii. Cel in care exista dorinta de a darui dragoste de parinte, dorinta de a zambi, de a asculta muzica, de a ma trezi putin mai devreme, de a dori sa fac lucrurile sa functioneze, de a o ajuta sa creasca frumos, de a creste insami frumos.

Al doilea scenariu este fara toate cele mentionate mai sus…

M-am trezit tarziu. Iarasi suntem in intarziere si iarasi va trage de timp si ma voi stresa. Ooof…

„Hai scularea! Intarzii la scoala. N-auzi? Ridica-te acum din pat!”.

De ce trebuie eu sa le fac pe toate?

De ce se misca atat de incet?

De ce nu se poate imbraca mai repede?

De ce are chef de vorba si nu poate sa vorbeasca si sa se imbrace in acelasi timp?

De ce eu pot si ea nu poate?

Misca-te mai repede! De ce stai si nu faci nimic? Mananca mai repede! Mergi si te spala! Pe dinti te-ai spalat? Fugi si te spala! Incalta-te! Iesi din casa! Repede!

„Mami, mi-e foame…” Trebuia sa te misti mai repede!

„Mami, …te iubesc!…” si se uita in pamant…nu mai zice nimic… … …

De ce iubesc copiii chiar si cand sunt raniti? Pentru ca ei cred ca nu au gresit cu nimic. Ei cred ca dragostea lor ii va ajuta pe mami si pe tati sa zambeasca. Ei cred ca diminetile sunt frumoase si ca merita sa se trezeasca un pic mai devreme, doar sa se bucure de acel timp, de acel foarte putin timp pe care il au impreuna cu mami si cu tati.

Am primit un sfat de milioane, sa ma trezesc mai devreme. L-am urmat. Atata diferenta a facut. Multumesc din suflet, Ana! Multumesc, Dumnezeul meu, pentru inima deschisa!

 

Text: Anonim

Foto: Amanda Peinter

Previous Post Next Post

You Might Also Like

Today's Posts: June, 30