Maraton

Dragă redacție, despre rujul roșu și mama

follow site Eu cu mama semănăm tare mult. Semănăm, ne iubim dar nu prea arătam. Mama-mi spune rar puișor, sau dragul mamei. Nu vorbim des, nu îi spun prea multe. Eu-s individualistă și ea e. În schimb simte atunci când mi-e rău. Întotdeauna. Nu prea m-a încurajat – de cele mai multe auzeam fraza ” bravo dar de ce nu mai bine? locul 3? de ce nu locul întâi? ” și tot așa.

best place to buy Viagra in Seattle Washington

norfolk dating scene Mama n-a purtat niciodată machiaj strident și nici nu știu când ultima oară am văzut-o cu farduri, fond de ten sau tot felul de chestii de astea. În schimb purta mereu rujuri în culori aprinse – roșu, roșu care bate spre oranj, roșu mai închis și roz. Of roșul ăla al ei. Care mi se părea demodat și atât de contradictoriu cu felul ei de a fi. Întruchiparea feminității, calmității atât de firavă și sensibilă. Dar roșu, rozul ăla de bujori… Eu în schimb n-am purtat aproape niciodată culori aprinse. Am avut câteva încercări în adolescență și mi s-a părut că-s un clovn. Apoi pe la 20 – aceeași imagine de clovn. Alegeam geluri și luciuri de buze de culoarea pielii, roz deschis puțin sidefat și tot felul culori care abia dacă se observă. Abia dacă pun culoare. Mă indignau observațiile mamei care-mi zicea – ”Alege și tu ceva mai aprins. Dă culoare buzelor alea…”. Nu ziceam nimic.

source

go to site Recent mi-am luat două luciuri unul de culoare roz și încă unul roșu. Deschis. Aprins. Primul din viața mea. A meritat toți banii. Primele zile ezitam. Îl foloseam pe ăla mai neutru și parcă tot îmi părea prea mult. Într-o zi i-am zis mamei că mi-am luat unul roșu. ”Ia să văd cum îți stă.”

follow link

http://curemito.org/estorke/2725 Am stat vreo zece minute în fața oglinzii și m-am pornit spre mama. ”Ei cum?” o întreb. Prima ei reacție a fost unică, memorabilă. S-a uitat la mine, s-a încrețit și a dat capul puțin înapoi. E reacția aia când vezi ceva ce ori te miră, ori nu-ți place ori când te șochează ceva. S-a uitat la mine încă vreun minut și mi-a zis – ”Îmi place”. Și n-a mai zis nimic. Știu cât de șocată era să mă vadă cu acel roșu pe buze. Pe mine cu roșu. Dar n-a zis nimic. Nimic decât ”îmi place.” Și asta mi-a dat curaj. Tare mult curaj. Acum e preferatul meu – luciul roșu.

http://www.lahdentaiteilijaseura.fi/?siftifkar=bin%C3%A4ra-optioner-valuta&ddc=2a A.

Previous Post Next Post

You Might Also Like

Today's Posts: rencontre tbdl October, 15