Deprecated: Function create_function() is deprecated in /var/www/wp-content/plugins/wordpress-23-related-posts-plugin/init.php on line 215

Deprecated: Function create_function() is deprecated in /var/www/wp-content/plugins/wordpress-23-related-posts-plugin/init.php on line 215

Deprecated: Function create_function() is deprecated in /var/www/wp-content/plugins/wordpress-23-related-posts-plugin/init.php on line 440
Dragă redacție

Eu sunt cine sunt și de rușine ar trebui să uit

Eu m-am gândit demult să scriu.

De vreo două zile văd peste tot #metoo. Am citit destăinuiri sincere, care nu se uită, dar care ard de ani de zile.

Ard și eu demult. Și mă ducea gândul că după atâta sinceritate o să o fac și eu. Că eu sunt cine sunt și de rușine ar trebui să uit. Că asta nu e o rușine, de fapt. Că o dată ce o să vorbesc o să mă eliberez de tot. Că prietenii sau familia ar trebui să mă cunoască și pe dinăuntru. Sau, măcar, alții sau altele să prindă curaj și să vorbească. Dar nu pot.

Am șters de zeci de ori începuturi de text. Nu pot să dau pe dinafară o zi de primăvară absurdă. O zi de joacă perfectă pentru o fetiță de vreo 6 ani. Un vecin, „amic” prin mahala, mai măricel cu vreo 7 ani. Eu tare bine țin minte pantalonii mei maro cu liniuţe, trași de pe mine. Și mâinile lui pe sub chiloți, și cum își împingea „bărbăția” în mine, și cum îmi zicea ca îmi arată mai multe, dacă stau cuminte. Eu nu ţin minte să fi urlat sau să fi fugit. Persista doar o rușine faţă de mine. Da, de mine și de faptul ca cineva ar putea să afle.

Eu nu am știut și nu mi-am putut da seama cât m-a afectat acest abuz până pe la vreo 13 ani, când am vrut să iau lecții de actorie. Am vrut să le fac după ce văzusem un anunț pentru un rol. Rol de fetiță a cărei mamă era plecată în Italia. Am sunat și am vorbit, ne-am întâlnit. Eram acceptată, doar că trebuia să stau pentru weekend în oraș (eu, fată de la sat).

După câteva întâlniri și ore multe petrecute în autobuz până în oraș și înapoi, am decis toți ca ar fi bine să rămân la d-nul regizor. El nu m-a atins nici măcar cu un deget, dar mi-a făcut psihicul varză. Aici la propriu conștientizam abuzul. Teorii despre virginitate, masturbare, sex, pornografie, penisuri, orgasme etc. Întrebări intime, mult prea intime – cu cine aș vrea, cum, când, că deja e timpul, că el ar putea să o facă perfect, că o să îmi placă, că el e atent, tare bun și a lui e tare bună. Toate cu un copil.

După 3 weekend-uri m-am închis și am refuzat să mai merg. Am motivat în mii de feluri la telefon. Îmi era rușine să îl văd, era mai rău decât prima dată. Îmi era scârbă de mine că nu am fugit după prima zi. Toate trăirile mele s-au înmiit. Îmi era jenă să vorbesc cu cineva. Eram sigură că părinții o sa ma creadă și o să mă ajute, dar nu le puteam povesti nimic. Nu mi se deschidea gura să încep.

Acum am 20 de ani. De 5 ani învăț în altă ţară, am prieteni și o relație serioasă. M-am maturizat, dar încă nu am putut vorbi despre asta.

PS: Vecinul e bine mersi, e însurat și are un copil. Maica-să îl ridică în slăvi prin sat. Degeaba, zic eu.

PS2: De regizor nu știu nimic. Îmi amintesc că stă pe str. Independenţei. Numărul nu îl mai știu. Aș recunoaște blocul și noaptea. Nici nu știu dacă are rost să îi zic numele…

PS3: Eu tare tare mult m-am gândit de ce mă tem să vorbesc și de ce mă tem să se afle. Tare mă tem de „da’ ce știa ea vremea aceea?, ce mai zice acum? a trecut atâta timp” etc.

 

Text: Anonim

Foto: Marco De Waal

Previous Post Next Post

You Might Also Like

Today's Posts: October, 21