Dragă redacție

Fara gramota

Acest an scolar a inceput si s-a incheiat cu un fel de tantra pentru mine: Eu nu mai dau!

Nu mi-am respectat decizia si am mai dat, pe alocuri…

Din lehamite, din oboseala, din slabiciune, din compatimire…

Dar din ce motiv ii compatimim noi pe profesori?

-vai, statul asta al nostru, corupt si sarac…

-vai, copiii astia rai, care nu invata si nu asculta de profesori…

-vai, scolile noastre, care sint vetuste si demodate…

-vai, programul asta incarcat, care chinuie copiii (si profesorii)…

-vai, vai, vai…

-haideti sa-i ajutam pe profesori cu ce putem, macar care si cit poate…

Si acest “care si cit poate” se extinde la o dimensiune, demna de teatrul absurdului. Sa le luam pe rind.

In afara de Asociatie, Prinz, Curatenie in clasa si Cheltuieli neprevazute, aceste patru subiecte, cit se poate de oficiale si de rezonabile pentru un copil scolarizat in Republica Moldova, mai avem si altele, ne-oficiale, pentru care, iarasi, trebuie sa dam!

-la ziua profesionala profesorilor

-la ziua de nastere a profesorilor

-la Anul Nou

-la 8 martie (barbatii sint defavorizati in acest caz)

-la Paste

-la ultimul sunet (primul sunet, de regula este trecut cu vederea)

-si altele: jaluzele, banci, tabla, proiector, televizor, laptop, printer… la discretia profesorului (si a parintilor!)

Voilà.

Chiar daca tantra mea a cam schiopatat, cand s-a ajuns la “laptop”, am zis ca nu dau si punctum.

Fiindca… fiindca muuuulte…

-trebuie sa incetam sa ne plingem de statul nostru, pe care il reprezentam, nu doar la vot, ci si in strada, scuipind seminte; in transport, calcind peste picioarele altora; in institutii, strecurind mita, pentru a accelera/facilita lucrurile; la serviciu, eschivindu-ne de impozite sau acceptind salariul in plic… Statul sintem noi toti si avem ceea ce meritam.

-copii astia rai, sint crescuti tot de noi; de ce le cerem profesorilor sa-i schimbe in bine, iar de indata ce pasesc pragul casei, ne ascundem dupa ziare, ecrane de smartphone sau de TV, ca sa nu ne ocupam de ei si de educatia lor?

-institutiile noastre vechi, cu acoperisuri care curg si veceuri defectate, gazduiesc intre peretii lor o curricula care se mareste (pardon, se innoieste) in fiecare an, deci investitii exista, doar ca nu intotdeauna sint adaptate la realitatea noastra…

-iar programul supra-incarcat, care sufoca elevii, nu este o atributie a profesorilor, ci a celor care definesc atributiile profesorilor.

Haideti, totusi sa ne gindim de ce ii compatimim pe profesori.

De ce curatim copacul de uscaturi pe la virfuri, si refuzam sa ne uitam la trunchiul care este putred.

Si de ce imaginea unui copil pieptanat, bine imbracat, cu un ghiozdan enorm in spate si cu o orhidee enorma in mina, este imaginea care ne flateaza si ne aduce satisfactie personala? Un copil, pentru care totul e platit, netezit, care arata bine pe din afara si care are oroarea notelor rele. Acesta este un copil fericit, pe care il pregatim pentru viata?

***

Revenind la laptop…

Nu am dat. Si mi-am asumat statutul de oaie neagra.

Iar la ultimul sunet, fiica mea, fiind aliniata printre eminentii clasei, era unica care avea miinile goale. Goale, in sensul ca nu a primit “diploma” (stiti voi, acea foita colorata, pe care se deseneaza un nume si niste note si care le place atit de mult copiilor… si deseori maturilor…).

Din ce motiv era doar ea cu miinile goale, probabil nu vom afla niciodata si nici nu conteaza.

Ceee ce conteaza cu adevarat pentru mine este urmatorul lucru:

-Te-ai intristat cu nu ti-au dat si tie diploma?
-Nu, mama, de ce sa ma intristez? Nu-mi trebuie diploma, doar stiu ca sint eminenta!

Raspunsul ei m-a bucurat atit de mult! M-am bucurat ca educ o oita neagra, care isi cunoaste valoarea si stie ce vrea, chiar daca e neagra.

Eu cred mult in oitele negre, ele aduc schimbarea. Iar noi avem nevoie de o schimbare in invatamint. Avem nevoie de un sistem, unde in centrul atentiei sa fie plasat copilul, nu institutia.

Pentru urmatorul an scolar, voi avea aceeasi tantra!

Text: Anonim

Previous Post Next Post

You Might Also Like

Today's Posts: November, 18