Maraton

Femeile din viața mea

Mama mamei a fost pentru noi Babushka. Nu pentru ca era rusoaica. Nu stia nici o boaba rusește. Doar ca primul ginere era bielorus si respectiv verii mei vorbeau (vorbesc) si româna si rusa. Eu de cind ma țin minte ii ziceam dulce babushka. 
A fost o femeie simpla, a născut 8 copii, 6 dintre care au ajuns mari. A lucrat toata viața in cimp si si-a crescut copiii. A ținut ca toți sa învețe, cu puținul care il avea ia pus la cale. 
Daca Buneii din partea tatălui îmi păreau in copilărie mai severi, ne „struneau” sa fim cuminti, sa ajutam prin curte apoi babushka ne primea așa cum suntem. Era cea mai mare bucurie pentru noi sa mergem in vacanța in s. Cobilnea. Acum cind sunt mare nu inteleg de unde atita răbdare si dragoste a incaput intr-o femeie mica si slaba . 
Veneau cite cel putin 6-8 nepoti la ea pe vara si ea ne iubea pe toți fără sa facă diferența. Si acum simt mirosul piinei coapte, borsului roșu, turtelor cu mac si ceaiului din menta. Stia ea sa gateasca mult mai mult, dar aceste feluri (mirosuri, gusturi) mi s-au întipărit adinc in memorie. Ne alinta cum putea si nimănui nu permitea sa ne obijduiasca. Acum îmi dau seama cum lucra ea toata ziua in grădina, prin casa, gătea mincare, spală…, iar noi ne jucam. Nu si-a vărsat niciodată nervii pe noi, nu ne-a pus sa o ajutam. Întotdeauna zicea ca vom reuși sa lucram. Acum e timpul pentru joaca :)) Găsea un cuvint bun, o gluma pentru fiecare. Nu țin minte sa fi obijduit pe cineva. Cele mai frumoase amintiri din copilărie le am anume alături de ea. 
Si mama e la fel de blinda ca si babushka. Întotdeauna m-a înțeles si m-a primit așa cum sunt eu. Poate ca îmi mai trebuia cite o mustruluiala cind eram mai mica, dar mama a fost întotdeauna scutul meu. Fetele de 14-15 ani stiau sa gateasca, sa trebaluiasca alaturi de mamele sale prin gospodarie. A mea imi zicea, lasa dragul mamei, te vei marita si te vei satura de bucatarie, curatenie si spalat.
Acum ma bucur ca copiii mei au o bunicuța la fel de blinda cum am avut eu. Chiar zilele astea fiul cel mic ma întreaba cind vine bunica lui la el. Il întreb care bunica pentru ca are doua. Îmi răspunde: bunica mea, mama, ce nu înțelegi?! bunica Valea…
Chiar daca ne despart 3000 km, nu e zi sa nu aud glasul mamei. O sun pentru orice fleac, doar sa ii aud glasul si sa o simt aproape. Poate multi nu inteleg legătura strânsă a noastră, dar mama inseamna mult pentru mine, chiar totul.

Previous Post Next Post

You Might Also Like

Today's Posts: October, 19