Dragă redacție

Istorii cu sange: ”Daca ma-ta nu avea ciclu, nici tu nu apareai pe lumea asta!”

Eu vreau sa vorbesc despre hartuire. Hartuirea pentru simplu fapt ca eşti femeie sau femeie in devenire. Eram in clasa a 8-a, nou venita in clasa şi liceul din sat. Pana atunci am fost la o şcoala internat din oraş. A fost destul de greu sa demonstrez ca sunt la un nivel cu ceilalti, dar mai greu pentru unii era sa accepte faptul ca sunt chiar mai buna la toate materiile, cu exceptia fizicii şi matematicii.

Cand clacai sau erai prinsa pe picior greşit, nicidecum nu se trecea cu vederea. Astfel de concurenta şi ostiltate am vazut-o pentru prima data aici. La şcoala internat chiar daca ne mai trageam de par eram ca fratii, aveam aceleaşi dureri. Chiar şi in timpul menstruatiei, ne ştiam reciproc perioadele, ne consultam in legatura cu durerile sau secretele cine cum spala cat mai eficient carpele, iar mai apoi ne imprumutam cu absorbante şi ne pazeam reciproc la uşa veceului, ca fiecare sa işi poate schimba in linişte absorbantul.

Aşa cum veceurile erau in comun, patru persoane in aceiaşi incapere, facandu-şi nevoile in paralel, nici pe atunci nu era extrem de comod şi placut sa te ştergi la fund cu alte trei persoane de fata, sau chiar mai multe, prietenele se aşteptau in grup una pe alta. Ca un gest de rebeliune şi nerespect fata sistem, foloseam pe ascuns veceul invatatorilor, care era pentru o singura persoana şi se inchidea pe dinauntru. Anume in acel veceu ma simteam mai importanta, mai om. Era mare riscul, aşa ca doar acea persoana cu adevarat de incredere, care putea sa işi asume rolul de a participa cu tine la genul asta de operatiune şi sa ştii sigur ca dupa asta nu o sa te spuna invatatorilor ca le-ai folosit veceul.

Aşa ca zilele cu menstruatie, intre noi, fetele, aveau o semnificatie speciala. Nu cea suferinda, ci celelalte fete aveau rolul de reprezentant şi se apropiau de antrenor la ora de educatie fizica sa il anunte ca azi cutare sau cutare nu va sari sau fugi la proba. Se simtea şi se vedea ca un proces firesc, intr-un grup mic, cu propriile poveşti şi suferinte, ferit şi izolat de restul lumii, o lume de afara care era altfel.

Cat de altfel, aveam sa o aflu pe propria mea piele la noul liceu. La una din pauze cand am revenit de la cantina in clasa, am simtit pe mine rece de la tacerea, shimbul de priviri şi strambaturile din nas ale celor prezenti. Nu imi dadeam seama ce putea fi, aşa ca am incercat sa ma comport cat de firesc, sa ma aşez la locul meu in banca, şi in momentul in care mi-am scos geanta pentru a ma preface ca caut ceva, au izbucnit hohotele de ras şi insultele cu jumatate de glas la adresa mea. Atunci am vazut ca pe tabla era incleiat absorbantul pe care mai devreme il aveam in geanta. Unul dintre nemernicii clasei a gasit un mod de a amuza clasa şi astfel sa işi impuna autoritatea asupra mea ca nou venita.

Tin minte ca m-am facut roşie de furie, pentru ca şi-a permis sa scotoceasca in geanta mea, şi doi ca eram abia la lectia a doua, pana sa plec acasa la ora 3 era mult, iar eu ramasesem fara siguranta. Toata lumea din clasa se aştepta ca eu am sa ma ruşinez şi o sa sar sa distrug cumva proba incriminatorie, eu insa nu, calma şi furioasa priveam la ce mai aveau sa imi spuna.

Cand a sunat clopotelul, cateva deştepte s-au uitat la mine insistent, le-am raspuns cu o privire de dezgust. Aşa au trecut la atacul asupra lui, sa dezlipeasca acel absorbant, fiindca profa de roamana e pe cale sa intre in clasa. Culmea e ca el, ”eroul”, avea aceiaşi aşteptare de la mine. Unica replica pe care am avut-o a fost sa il intreb cu ce drept şi-a permis sa caute in geanta mea. Acum inteleg ca o astfel de atitudine din partea mea a schimbat cumva balanta, şi a inceput cumva sa se puna altfel problema. Dar am avut noroc de o diriginta evoluata la minte, care, afland despre iprava retardatului, a reactionat in cel mai inteligent mod posibil, intreband cu furie şi retoric clasa, cu ce drept s-a bagat el la mine in geanta, plus ca o informatie generala: ”Daca ma-ta nu avea ciclu, nici tu nu apareai pe lumea asta!”

Astfel, cu o simpla fraza m-a transformat dintr-o tinta a batjocurilor pe viitor, intr-o persoana care are dreptul firesc de a avea ciclu şi de a purta la ea absorbante.

 

Autoare: Angela Çerkez

Previous Post Next Post

You Might Also Like

Today's Posts: November, 18