Din viață

Da’ cum acolo la singuri cu iubirea?

Deci, mamele singure si relatiile cu barbatii in scop romantic. Da, ele exista. Si da, mamele singure nu pun cruce pe viata lor personala, desi uneori aceasta parte a vietii e ultimul lucru la care vrei sau ai putere se te gandesti.

Experienta mea, cu siguranta, nu este cea mai exemplara, dar, bazandu-ma pe ea, am ajuns sa fac niste concluzii la tema respectiva. Deci, aleatoriu:

  1. Faptul ca esti o mama singura nu reprezinta un minus in ochii barbatilor. Dimpotriva, deseori ei vad un plus in asta. De ce? Haideti sa-i intrebam pe ei.
  2. Copilul este un filtru de barbati tare bun. Sa nu va ganditi aici la scene din filme, unde copilul apare in timpul celor mai interesante scene si maturii sunt nevoiti sa inventeze scuze sau sa se inveleasca cu plapuma, covorul sau draperia, iar barbatul trebuie sa se gandeasca daca mai vrea sa treaca printr-o astfel de incercare. E vorba de cele mai banale situatii din viata unei mame singure, care nu sunt intelese, acceptate sau digerate de toti barbatii. Un exemplu ar fi serile in care copilul este si va ramane o prioritate (ma rog, cu exceptia unor ocazii speciale, stabilite din timp). Daca un barbat nu intelege de ce baita si culcatul unui copil sunt mai importante decat el si, mai mult, iti vocifereza aceste intrebari – larideri. Cu astfel de barbat departe n-ai sa ajungi.
  3. Un barbat poate fi foarte de treaba, dar numai in afara casei tale si departe de copilul tau. In astfel de situatii trebuie sa cantaresti bine ce vrei – un barbat la casa si un partener care sa te poata ajuta in cresterea copilului sau un tip cu care sa petreci vesel timpul, atunci cand iti permite programul. Deci, iarasi, ajungem la prioritati.
  4. Nu toate mamele singure vor “sa-si refaca viata”. Deseori discut la aceasta tema cu prietenele care isi cresc singure copiii. Parerile sunt impartite. Unele isi doresc o viata de familie. Altele nici nu vor sa auda. Din a doua categorie, de obicei, fac parte femeile care au fost deja intr-o casnicie sau cele care, fiind singure cu un copil, au un iubit care locuieste separat. Majoritatea isi doresc ca acest iubit sa-si continuie viata in propriul spatiu locativ. Motivele sunt si ele foarte practice si aproape de pamant – prezenta unui barbat este mai placuta in afara casei, cand nu trebuie sa te gandesti in fiecare zi ce sa gatesti pentru el, cand sa-ti faci timp sa-i calci camasile si sa-i asculti problemele de la serviciu. Poate suna cinic, dar asta e realitatea. Cand ai de intretinut o gospodarie si un copil, cand mai vrei sa-ti injghebi o cariera, cand nu esti indiferenta fata de evenimentele culturale si descoperirea destinatiilor noi, cand adori serile in care poti ramane singura cu un pahar de vin si ganduri existentiale, perspectiva unui barbat care necesita tot atata atentie, cat si copilul, nu-ti mai pare deloc una luminoasa. Si pentru ca aud deja din randurile din spate soapte de genul: “Dap’ barbatul singur poate sa gateasca, sa-si calce camasile, sa faca piata”, vreau sa va indispun – nu va amagiti. Daca n-o sa-i calcati camasile, o sa apara altceva. Nimeni inca nu a anulat al doilea job al femeii, neremunerat si fara concedii anuale platite – casa.
  5. Aveti grija cand un barbat, dupa doar 3 saptamani de intalniri, vrea sa va cunoasca copilul si incepe sa vorbeasca despre mutatul impreuna. Eu stiu, cand esti singura si ai responabilitatea cresterii unui copil, care cuprinde in ea totul, de la angajamentele materiale si financiare pana la cele emotionale, sunt zile cand vrei sa mai ai o pereche de umeri, care sa poata duce cu tine aceasta povara. Dar, stop, nu te grabi. Un barbat care insista prea mult, care nu se intreaba daca esti pregatita sa-l prezinti copilului, daca copilul il va accepta sau de cat timp va avea nevoie ca sa se simta in largul sau alaturi de el, este un barbat care nu a crescut suficient sau, mai grav, un potential abuzator.
  6. Nu exista reguli cand si cum trebuie sa prezinti un iubit copilului. Acest moment oricum vine. Iar daca nu vine, nu trebuie fortat. Sunt barbati care nu vor sa aiba treaba cu copilul tau, ei niciodata nu te vor intreba de el si, in genere, sa vor purta de parca ai fi o femeie fara niciun angajament. Acestia pentru mine tot sunt din categoria – larideri. Or, un copil e parte din tine, din viata ta, din felul tau de a fi. E imposibil sa te rupi din realitatea, din natura ta de mama. Chiar daca seara vei fi cu el intr-un local, la plimbare, in pat sau pe malul marii, ramai mama. Si cat de bine nu ti-ar fi, undeva, in adancuri, tot la copil te gandesti: “a mancat?”, “a dormit?”, “il mai doare burta?”. Un barbat matur, teafar, intergu va intelege asta si te va accepta cu tot acest bagaj de emotii si responsabilitati.
  7. Ce imi lispeste mie personal cel mai mult din viata cu un barbat? Discutiile. Vocea de barbat in casa. Straniu, dar anume asta si nu faptul ca in doi e mai usor. Nu sexul regulat si cu placere. Nu posibilitatea de a avea un partener de plimbari si iesiri. Nu. Cel mai multi imi lipsesc discutiile cu un matur de sex opus. Schimbul de idei. Povestile. Visurile impartasite. Planurile de viitor. Comune sau ale fiecarui in parte. Dezbaterile. Jocurile de cuvinte. Ironiile. Cinismul meu pus in practica si o pereche de urechi bune care sa poata gusta din el cu placere si o gura condusa de creier, care sa-mi arunce replici pe masura. Bataliile intelctuale. Asta imi lipseste cel mai mult. Si asta e cel mai greu de gasit.
  8. Si, sa nu uit. Aveti grija cu cine va legati. Mamele singure sunt o prada foarte buna si usoara pentru tot felul de barbati infantili, baieti ai mamei, genii nerecunoscuti, artisti nerealizati, care iaca-iaca vor lua Oscarul, Pulitezerul sau alt premiu important, narcisisti si dependenti de tot felul. Lipsa unui spate barbatesc, a unui umar pe care sa pui capul si sa oftezi adanc, iluzia ca un barbat la casa este mare dar de la Dumnezeu si ca in mainile tale orice bucata de lut se va transforma in aur curat, face ca multe mame singure sa-si ia in carca un parazit, pe care sa-l taraie cu dublu efort decat e nevoie sa-si creasca singura copilul. Cand cordul meu zvacneste a nebunie curata, creierul repede isi da o palma, in forma cuvintelor mamei:“Vrei sa cresti pe cineva? Ai un copil, creste-l”.
  9. Cuvantul meu de incheiere este scurt, clar si cuprinzator: un copil nu este un impediment pentru viata intima a mamei sale. Iubiti, dragi mamici si lasati-va iubite. (Dar aveti grija de cine si cum.)

Imagine: Pinterest

Previous Post Next Post

You Might Also Like

Today's Posts: July, 17