Maraton

Mama ei de Moldova Film…

Istoria mea de azi e scurtă, dar care nu-mi dă pace de vreo cîteva zile…

Pe mine de tare multe ori mă ia valul întrebărilor, gen cum ar fi fost dacă TATA trăia, dacă nu veneam de la Capitală la Nord, dacă eram mai insistentă (nu aveam frică!) atunci cînd s-a ivit oportunitatea de a pleca, dacă nu făceam ceea ce fac azi și tot așa… Asta se întîmplă, de obicei, cînd sunt singură acasă, cînd gătesc, croșetez, cos și am o durere pe suflet.

Și tot atunci îmi răsar în minte tot felul de povestioare, fiecare cu tema ei, cu eroi care mai de care, cu întâmplări vesele și triste, la care râd sau plîng, mă înaripez sau cad.

Luată de gînduri, adesea ajung nici eu nu mai știu pe unde, și culmea e că fac monologuri, ba chiar discuții cu replici tăioase, de ți-ar părea că totul se întîmplă aevea. Dacă nu-mi place, o iau de la capăt, trag mai multe duble, dacă trebuie, numai ca eroii, totul să iasă după scenariu. Poate pare straniu, dar în așa fel mă relaxez, uneori găsesc răspuns la întrebări, caut provocări. Și ca să nu se creadă cineva că filmele mele sunt scurtmetraje, vă zic doar atît, unele continuă zile și zile, adevărate seriale mexicane.

Mama ei de Moldova Film…

Text: Elena B.

Previous Post Next Post

You Might Also Like

Today's Posts: June, 22