Maraton

Mamica a plecat, iarasi.

Am fost impreuna 4 saptamani. A fost ca un vis, o luna am avut-o si eu pe mama acasa. Acesti aproape 3 ani in care a fost plecata, ne-au schimbat pe ambele.

 

Da, ne-au schimbat pentru totdeauna. Am avut nevoie de cateva zile ca sa pot realiza ca e plecata din nou. Oare acum, cati ani nu ne vom vedea?!

 

Gasesc prin casa o maleta, a ei este, a mamei mele. Miroase ca ea, ca mama mea, o string la piept si plang. Plang mult, plang pana incep sa ma doara ochii, pling, cum poate plange un copil de 12 ani. O miros si nu ma pot satura de mirosul ei. Ma linistesc putin. Imi vine o idee, daca pun maleta intr-o punga de plastic, mirosul mamei se va pastra mai mult timp. Da,fac asa. O ascund in dulapul meu, ii spun bunicai ca nu cumva sa o spele, ea miroase ca mamica mea!

 

…au trecut 15 ani de atunci, dar eu tin minte cum veneam de la scoala, scoteam maleta din punga, o miroseam si plangeam pina adormeam cu ea la piept. Asa a fost pana mirosul mamei mele s-a trecut din ea, dar il tin minte si acum.

 

Anonim.

Imagine: Gustav Klimt, detaliu

Previous Post Next Post

You Might Also Like

Today's Posts: July, 18