Copii

Manual de clasa treia

Pentru mine exista trei enigme in acest Univers. De ce Valera nu ma iubeste, la ce distanta de Pamant se afla Nibiru si cine alcatuieste manualele pentru clasele primare. Mai ales cele de limba romana. Cu un limbaj rigid, patetic, inzorzonat, cu teme neinteresante, pline de locuri comune si propozitii inutile.

 

Fiecare al doilea text incepe cu descrierea naturii.

Soarele isi trimitea razele jucause printre frunzele somnoroase ale copacilor.

Haina ii era zugravita cu acuarela rosie, cu putin aur si cu pistrui de rugina.

 

Majoritatea textelor din manualul clasei a treia sunt despre sat. Sau despre camp, padure, lan de grau. Textele ce trateaza subiecte istorice sunt pline de clisee si jumatati de adevar. Chisinaul, de exemplu, „se inalta mandru si puternic, de cateva secole”.

 

Copiilor li se baga in cap bumbac imbibat cu propaganda. Tot rahatelul din jurul lor este colorat in roz si servit pe tava la desert. De parca oamenii de 9-10 ani ar fi retardati. Sau ar trai intr-o capsula si n-ar vedea realitatea din jurul lor.

 

Chisinaul, cu oamenii lui harnici si ospitalieri, cu obiectivele sale istorice si culturale, devine un oras european atractiv pentru o lume intreaga.

 

Va imaginati prin ce disonanta cognitiva trec copiii, care in clasa treia invata una, ca peste cativa ani sa afle cu totul altceva? Ca Eminescu era schizofrenic, de exemplu. Sau ca Stefan cel Mare era departe de a fi sfant. Ca dacii nu erau doar blanzi si intelepti si multe alte realitati.

 

In aceasta clipa nu stiu exact cum ar trebui sa fie un manual de limba romana pentru clasele primare. Dar ca om care a trecut prin scoala, ca parinte, ca cetatean teafar al acestei tari si determinat sa vada macar peste 50 de ani un altfel de popor, eu sunt mai mult decat sigura ca aceste manuale nu ajuta la nimic. Ele nu dezvolta nici gandirea, nici creativitatea, nici dorinta de a cunoaste mai multe, nici patriotismul. Ele, in schimb, prin textele lor scrise in secolul trecut si neadaptatea timpului in care traim, dezvolta frustrarea si lipsa dorintei de a invata.

 

Pe final, va prezint ultimul paragraf din textul pe care Ilinca trebuia sa-l invete pentru azi.

 

Cantecul lor si aroma dulce a florilor ii imbatau pe cei doi copii, patrunzand in ei ca o bautura ametitoare. […] Zumzetul mustelor de aur se tesea in ei ca un cantec de slava a unor fiinte aeriene, nevazute. (Ion Agarbiceanu)

Previous Post Next Post

You Might Also Like

Today's Posts: June, 24