Dragă redacție

Nu mai suport să aud că bariera e unde n-ai futut-o

Copilăria mea a fost în general una fericită. Doi părinți care mă iubeau, dragostea mi-o arătau, bunici cu bomboane în buzunare, totul ca la carte. Dar a fost un dar, care m-a urmărit până s-a terminat copilăria, apoi adolescența, până la maturitate. Și acum mă bântuie uneori. Chiar dacă îmi place să cred că am depășit momentul.

Pentru că mama mea mereu lucra în servicii de 24 de ore, iar tata era plecat uneori în deplasări peste hotare, dat fiind că erau anii 90 și familia trebuia cu ceva hrănită, uneori eram lăsată la sora tatei, o femeie ca o pâine caldă, blajină și iubitoare. Ea trăia numai cu soțul ei, un tip morocănos, care a lucrat o jumătate de viață șofer, iar altă jumătate – paznic. Să fi avut vreo șapte ani când m-a chemat la el, în verandă, să-mi arate ceva. Mătușa mea era pe undeva pe afară, iar eu, nebănuind nimic, am alergat curioasă la el. Citea un roman de Agatha Cristi, iar când am ajuns, m-a pus ușurel pe genunchi și mi-a arătat o poză pe care o avea ascunsă în carte. Era poza unei fete goale, cu sânii arcuiți și fundul voluptos. Mi-a spus că așa voi arăta la 18 ani, iar eu am sărit arsă și șocată de ce văzusem și abia am reușit să pronunț: „ei, nanu”. Nu prea am înțeles ce s-a întâmplat, dar instinctiv înțelegeam că a fost un lucru rău, nepotrivit, greșit. Își mușcase buza, iar eu, la acei șapte ani ai mei, văzusem asta numai în scenele din unele filme, înainte să mi se pună mâna la ochi sau să fiu trimisă după apă, la bucătărie.

Pe la 18 ani, nanul meu m-a întâmpinat odată cu exagerată bucurie, m-a luat în brațe și m-a sărutat pe obraz, apoi pe gât. Tot dezgustul mi-a amintit de scena din copilărie. Nu am îndrăznit însă să spun cuiva din familie ce mi s-a întâmplat. Nici nu știu de ce. Probabil din frică, că ar putea presupune că inventez, exagerez sau că nu e posibil așa ceva. Sau poate din compasiune pentru mătușa mea, aflată acum la o vârstă onorabilă, care nu ar putea supraviețui unui astfel de scandal. Poate greșesc prin tăcerea mea. Probabil. Nu știu. Dar nu mai suport să aud că bariera e unde n-ai futut-o. Bariera nu e acolo. Mai ales, dacă îi poți fi bunic și ai botezat-o, idiotule!

 

Text: Anonim

Foto: Sarah Mak

Previous Post Next Post

You Might Also Like

Today's Posts: October, 20