Maraton

Text despre dragoste

Acesta este un text despre cum vad lucrurile exact in acest moment.

M-am gandit mult daca am ce cauta in maratonul povestilor de dragoste. Daca e justificat din partea mea vreun text despre dragoste cu final fericit. Fericit in sensul in care am fost invatate ca trebuie sa fie – nunta, casa de piatra, copii.

Multi ani mi-am repetat si acum pare-se ca aproape ma convinsesem – nu sunt facuta eu pentru viata de familie. Nu sunt facuta pentru dragoste in doi, la umbra teilor, pe cearsafuri albe, din zestrea bunicai, pentru mici-dejunuri lungi, pentru pahare de vin pe terasa, pentru 30 de ani de ritmuri moi de vals in doi.

Si hai de la inceput… Azi invat ca astia sunt doar gandaci de colorado in cap. Ca sunt buna asa cum sunt. Si ca fiecare om poate fi iubit. Sau merita sa fie iubit.

E straniu acest sentiment. Cand te inveti. Cand accepti ca esti asa cum esti. Cand nu te mai zgarai pe fata pentru ca nu esti suficient de buna. Pentru ca te crezi proasta, idioata, urata, total neinteresanta, plata, plictisitoare. Pentru ca el nu te vede. Cand mii de ochi te vad. Si, pana la urma, care sunt granitile acestui “suficient”?

Sunt zile in care te culci si te gandesti ca asta niciodata nu se va sfarsi. Ca tu niciodata nu vei accepta prostia si uratenia ta. Ca el niciodata nu va avea chef sa descopere ce e dincolo. Si numeri anii. Si te gandesti ca de-ar veni mai repede batranetile, ai fi salvata.

Apoi e dimineata. Apoi sunt oameni care te ajuta. De aceea ca i-ai rugat. De aceea ca te inecai. De aceea ca dragoste este pentru toti. Chiar si pentru prosti si urati. Care nu sunt nici prosti, nici urati. Care sunt asa cum sunt. Nitel vulnerabili. Nitel fricosi. Nitel indecisi. Nitel disperati. Nitel neincrezuti.

E adevarat, eu asta inca nu simt. Nu simt ca undeva, cumva a ramas ceva si pentru mine. Ca este o poarta pe care intra toti. La care nu sta nimeni sa te intrebe tabla inmultirii, ce muzica asculti, ce filme stii, ce carti ai citit. La care nu sta nimeni sa te priveasca a lehamite si sa-ti dea de inteles ca ti-a deschis doar pentru ca “totuna nu era nimic mai bun”.

Si sunt curioasa. Curioasa sa vad ce e dincolo. Curioasa sa vad daca voi avea putere si dorinta sa ajung. Curioasa sa ma conving ca dragoste exista pentru toti. Chiar si pentru oameni ca mine si ca toti cei care au trimis povesti mai deosebite. Fara nunta, casa de piatra si copii frumosi. Care au a veni. Sau care nu au a veni niciodata, dar asta nu conteaza. Pentru ca fiecare are finalul sau de film. Taiat pe masura.

Previous Post Next Post

You Might Also Like

Today's Posts: April, 27