Părțile corpului

Usoara, Diana, usoara

Da voi aveti dorinte de care sa va fie rusine? Dorinte din celea despre care nu ati vorbi la o sindrofie si, daca vreo prietena mai guraliva, care va cunoaste secretele, s-ar scapa cu vorba, ati face un gest involuntar de micsorare a corpului sau v-ati baga sub masa… dupa furculita sau maslina care a cazut? Sau, iata de exemplu, aveti reputatia de femeie foarte culta, inteligenta, cu valori si idealuri, de activista civica si aparatoare a drepturilor omului si la fiecare ocazie potrivita citati din Biblie si il slaviti pe Domnul, pentru tot ce v-a dat, dar seara, cand veniti pe jos acasa, treceti pe la sex-shop sa admirati un falos din silicon, pe care tare va mananca mana (si nu numai) sa-l cumparati, dar parca valorile va incurca si apoi, mai este sotul si copiii, care vesnic cotrobaiesc peste tot… Sau poate aveti o predilectie pentru injuraturi. Vreti sa fiti numita „curva” in timpul sexului, dar va este incomod sa-i spuneti partenerului de viata, sef de catedra la Facultatea de Teologie. Adorati cuvintele murdare si, in fiecare zi la birou, va muscati de limba sa nu-i trantiti o pizduiala frumoasa, mustoasa, aleasa cu gust si potrivita situatiei. Dar va abtineti. Pentru ca lucrati la banca. Sau la Ministerul Educatiei.

 

Iata eu, de exemplu, am acum asa o dorinta.

Langa patul meu este o punga. In ea stau trei perechi de pantaloni. Croiala mea preferata. Croiala care e facuta exact pentru forma corpului meu. Numai ca ei sunt micuti. Au fost un cadou de la cineva. Cineva care a avut o impresie foarte buna despre mine. Si da, eu stiu ca noi trebuie sa ne acceptam asa cum suntem si ca tot ce conteaza este frumusetea interioara. Da’ se poate eu sa ma accept asa cum am fost la 22 de ani? Si pentru ca eu mai degraba as crapa, decat as recunoaste ca vreau sa revin la ale mele 50 de kilograme harazite de dietologi si antrenori, voi spune ca vreau tare-tare sa imbrac acei pantaloni minunati, iar pentru asta trebuie sa nu mai coc negrese la 10 seara.

Si, sa stiti, nu le mai coc.

Asta e situatia. Si nu e chiar atat de grea viata de om disciplinat. Si nu e deloc greu sa nu mananci la ora 10 seara. Si daca mai adaug la sucul de sfecla o felie de ghimbir, una de lamaie si un mar verde, am o bautura mai mult decat acceptabila. Si stiti, sentimentul asta de usor nu se compara cu nimic. Eu in fiecare zi ma intreb, da’ poate m-am indragostit? Ca nu stiu cum asa totul a devenit prea frumos, prea usor, prea bine, prea simplu, prea linistit. Si de alergat alerg, si la dulce nu ma mai trage, si ceaiul verde e cel mai bun al meu prieten, si untul nu-mi mai face cu ochiul. Si somnul e conform programului (sau la indragosteala trebuie sa ai insomnii si ochii bagati in fundul capului?)

Mai pe scurt, tare-mi place. Si eu stiu, stiu asta de parca as citi acum la stiri, ca eu voi imbraca pantalonii ceia. Iata cu toata rusinea mea de a recunoaste ca ii vreau, ii doresc, ii ador, dar ca ei nu ma incap, eu totusi stiu ca ei vor fi pe mine. Frumos vor fi.

 

Usoara, Diana, usoara…

 

PS: poate totusi cumprati falosul din silicon? Poate ii soptiti barbatului ca mmmm, vreti sa fiti numita „in tot felul”? Poate, totusi, la sedinta urmatoare, va permiteti sa va impartasiti cu folclorul nostru, cules cu grija de specialisti?

 

Imagine: Eu la 21 de ani

Previous Post Next Post

You Might Also Like

Today's Posts: November, 17